In urma cu 40 de ani, echipa editoriala a revistei Life a ales ca povestea de coperta a numarului din iulie sa fie dedicata primei aselenizari si tuturor oamenilor de la NASA care au lucrat la programul spatial Apollo, facand ajungerea omului pe Luna posibila. Grandioasa sarcina a cazut pe umerii talentalui jurnalist Norman Mailer, care a scris un articol atat de lung si de impresionant, incat editorii au fost nevoiti sa-l transforme in serial, publicandu-l in 3 episoade consecutive.
In aceste zile, cu ocazia aniversarii a 40 de ani de la prima aselenizare, eseul lui Mailer este republicat intr-o editie speciala, o carte din prestigioasa colectie Tachen, Norman Mailer, MoonFire: The Epic Journey of Apollo 11, carte in care se regasesc si cateva fotografii rare cu oamenii aselenizarii. Iata o parte a acestora:
Cu trei luni inainte de lansarea istoricei misiuni Apollo 11, membrii echipajului pozeaza cu cel mai detaliat model al Lunii existent in 1969. De la stanga la dreapta: pilotul modulului lunar – Buzz Aldrin, pilotul modulului de comanda – Michael Collins si comandantul misiunii Neil Armstrong (foto: Ralph Morse)
Aldrin (stanga) si Armstrong (dreapta) se antreneaza intr-un centru de pregatire, repetand procedura de colectare a mostrelor de sol selenar: fotografierea pietrei inainte de a o misca, transferul acesteia cu ajutorul unei lopeti intr-un saculet individual, iar apoi fotografierea locului in care a fost piatra. Pe Luna, cei doi nu au mai avut timp sa execute procedura ca la carte, din lipsa de timp – le-ar fi trebuit mai mult oxigen –, dar au reusit sa se intoarca pe Terra cu 21,7 kg de mostre selenare. (foto: NASA)
In 1964, proaspat admisii astronauti NASA Ted Freeman, Buzz Aldrin si Charlie Bassett se bucura pentru prima oara de un antrenament la 0 – gravitatie in naveta NASA de testare la sol KC135. Freeman si Basset au murit intr-un tragic accident aviatic inainte de a avea sansa sa zboare in spatiu. (foto: Ralph Morse)
Revista Life a dorit sa surprinda in cele mai mici detalii programul spatial NASA. Iata-l pe Neil Armstrong luandu-si micul dejun, acasa, in Houston. (foto: Ralph Morse)
Armstrong si Aldrin, membrii unui echipaj pe care Mike Collins l-a descris ca fiind format din “straini amiabili” – au format pana la urma o echipa foarte stransa care a depasit un moment extrem de dificil: aselenizarea s-a desfasurat problematic. Armstrong a fost nevoit sa dezactiveze pilotul automat si sa piloteze modulul lunar precum un elicopter, cand a observat ca inginerii NASA calculasera traiectoria gresit si i-ar fi aruncat intr-un crater. (foto: NASA)
Jurnalistii si fotografii asteapta nerabdatori lansarea misiunii Apollo 11 pe 16 iulie 1969. (foto: Neil Leifer)
La Centrul de Control al Lansarii, toata lumea a stat cu ochii atintiti pe monitoare, urmarind sutele de senzori care dadeau informatii in timp real despre lansare. Apoi, cand racheta Saturn V a decolat fara probleme, iar misiunea Apollo 11 a trecut in coordonarea celor de la Houston, toate capetele s-au intors spre fereastra. (foto: NASA)
Fostul presedinte american Lyndon Johnson (centru), care a initiat programul spatial ce va fi desavarsit sub mandatul lui Nixon, sotia sa si vice presedintele Spiro Agnew privesc emotionati lansarea (foto: NASA)
Dr. Kurt Debus, directorul centrului spatial Kennedy isi felicita echipa dupa lansarea reusita. (foto: NASA)
Alte imagini din cartea Norman Mailer, MoonFire: The Epic Journey of Apollo 11:
Surse: NewScientist, Taschen